Certificatul de performanță energetică arată cât de eficientă este o clădire din punct de vedere al consumului de energie. Îi atribuie o clasă energetică, de la A (foarte eficientă) la G (foarte ineficientă), similar etichetelor de pe electrocasnice.
Nu este un document decorativ. Este obligatoriu în mai multe situații și influențează direct valoarea de piață a proprietății.
Certificatul indică consumul anual estimat de energie al clădirii, raportat la suprafață, și emisiile de CO2 asociate.
Include informații despre anvelopa termică (pereți, acoperiș, ferestre), despre sistemele de încălzire, răcire și ventilare și despre sursele de energie utilizate.
Conține și recomandări de îmbunătățire a performanței energetice, cu estimări ale economiilor posibile.
La vânzarea sau închirierea unei proprietăți - proprietarul trebuie să îl prezinte potențialului cumpărător sau chiriaș.
La recepția unei construcții noi - face parte din dosarul de recepție și este necesar pentru intabularea în cartea funciară.
La reabilitarea termică a unei clădiri existente - se elaborează atât înainte, cât și după intervenție, pentru a demonstra îmbunătățirea performanței.
Certificatul este elaborat de un auditor energetic atestat de Ministerul Dezvoltării. Auditorul evaluează clădirea pe baza proiectului sau prin inspecție directă și calculează performanța energetică conform metodologiei în vigoare.
Pe o piață imobiliară tot mai atentă la costurile de operare, clasa energetică devine un criteriu de selecție real.
O clădire în clasa A sau B are costuri de încălzire și răcire semnificativ mai mici decât una în clasa E sau F. Diferența se simte în fiecare factură și se acumulează pe toată durata de utilizare.
Pentru construcțiile noi, legislația impune deja standardul nZEB, ceea ce plasează automat clădirile noi în clasele superioare de performanță. Clădirile vechi, nereabilitate termic, se situează frecvent în clasele inferioare.
Clasa energetică nu se decide după construcție. Se decide pe planșa arhitectului.
Grosimea izolației, tipul tâmplăriei, orientarea clădirii, sistemul de încălzire și ventilare - toate sunt decizii de proiect care influențează direct performanța finală. Un arhitect care integrează aceste considerente din faza de concept nu adaugă un cost suplimentar. Optimizează raportul dintre investiția inițială și costul de operare pe termen lung.
De aceea, performanța energetică trebuie discutată la începutul proiectării, nu tratată ca o formalitate administrativă la recepție.
Certificatul energetic spune ceva concret despre calitatea clădirii tale. O clasă bună înseamnă facturi mici, confort termic stabil și o proprietate mai ușor de vândut sau de închiriat. O clasă proastă înseamnă bani pierduți lunar și o clădire care va deveni tot mai greu de plasat pe piață.
Merită să îl tratezi ca pe un rezultat al proiectării, nu ca pe o bifă administrativă.